PISA 2018: Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalitățile educaționale din România?

Autori:Mihai Vasile (Institutul pentru Solidaritate Socială)Mădălina Muscă (Institutul pentru Solidaritate Socială)Daniela Angi (Centrul pentru Studiul Democrației, Universitatea Babeș-Bolyai)Gabriel Bădescu (Institutul pentru Solidaritate Socială, Centrul pentru Studiul Democrației, Universitatea Babeș-Bolyai)Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative)Sebastian Țoc (Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Școala Națională de Studii Politice și Administrative) Din trei în treiRead more about PISA 2018: Ce ne spun noile rezultate PISA despre inegalitățile educaționale din România?[…]

Autori:
Mihai Vasile (Institutul pentru Solidaritate Socială)
Mădălina Muscă (Institutul pentru Solidaritate Socială)
Daniela Angi (Centrul pentru Studiul Democrației, Universitatea Babeș-Bolyai)
Gabriel Bădescu (Institutul pentru Solidaritate Socială, Centrul pentru Studiul Democrației, Universitatea Babeș-Bolyai)
Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative)
Sebastian Țoc (Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Școala Națională de Studii Politice și Administrative)


Din trei în trei ani, rezultatele PISA pornesc, în spațiul public, o amplă discuție despre calitatea sistemelor de învățământ din lume. În România, discuția se axează de cele mai multe ori pe procentul elevilor care nu stăpânesc noțiuni de bază la matematică și limba română și pe locul
României în clasamentul mondial.

În decembrie 2019, Institutul pentru Solidaritate Socială a organizat două evenimente privind rezultatele evaluării PISA 2018, lansate la începutul lunii. În cadrul celor două evenimente au vorbit șapte cercetătoare și cercetători pe marginea inegalităților din sistemul de învățământ din
România și ce ne spun rezultatele PISA despre aceste inegalități. Institutul pentru Solidaritate Socială a propus o discuție alternativă, rezumată și continuată de lucrarea de față.

Care sunt diferențele de scor dintre elevii ce provin din mediul rural și cel urban? Dar cele dintre fete și băieți? Cât de relevant este statutul socio-economic al familiei pentru a determina performanța elevului la acest tip de examen? Ce beneficii și ce riscuri sunt în folosirea testărilor de tip PISA pentru a fundamenta politici publice? Acestea au fost o parte din întrebările care au stat la baza discuțiilor din decembrie și care au ghidat scrierea acestei lucrări.

Prin urmare, acest policy brief urmează, în mare, structura pe care au avut-o și cele două evenimente din decembrie 2019. Astfel, lucrarea este împărțită în două capitole, fiecare cu câte două secțiuni, plus o secțiune suplimentară pentru concluzii. Primul capitol descrie situația generală a inegalităților din învățământ din perspectiva rezidențială (urban/rural) și din cea etnică. Al doilea capitol se axează pe PISA, mai exact ce ne spun rezultatele recente și cum le putemfolosi în construirea unor politici publice. Pe scurt, secțiunile incluse sunt următoarele:
• În prima secțiune, Mihai Vasile setează cadrul general, prezentând o serie de indicatori care relevă una dintre cele mai semnificative inegalități din sistemul de învățământ din România: cea cauzată de mediul de rezidență, urban sau rural.
• A doua secțiune pornește de la experiența antropologică a Mădălinei Muscă într-o școală ce deservește o comunitate cu un număr semnificativ de elevi romi și prezintă gradul în care elevii romi sunt defavorizați în sistemul de învățământ românesc.
• A treia secțiune, scrisă de Daniela Angi și Gabriel Bădescu, setează cadrul general privind testările PISA și felul în care pot influența sau sta la baza politicilor publice.
• A patra secțiune, realizată de Bogdan Florian și Sebastian Țoc, analizează rezultatele PISA 2018 din perspectiva inegalităților în funcție de gen, statut socio-economic al familiilor candidaților și de dimensiunea localității în care se află centrul de evaluare.
• A cincea și ultima secțiune include concluziile și o serie de recomandări din partea autoarelor și autorilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.